Munca decentă este un concept introdus în 1999 de guvernele şi organizaţiile lucrătorilor şi ale angajatorilor reunite în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care însumează aspiraţiile oamenilor cu privire la:
- oportunităţile pentru o muncă productivă şi corect remunerată,
- securitatea la locul de muncă,
- protecţia socială pentru familie,
- oportunităţile de dezvoltare profesională şi integrare socială,
- libertatea de exprimare,
- participarea activă în luarea de decizii,
- egalitatea de şanse pentru bărbaţi si femei.
Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate:
- principii şi drepturi fundamentale ale muncii şi standarde internaţionale de muncă;
- oportunităţi de ocupare şi remunerare;
- protecţie şi securitate socială
- dialog social şi tripartitism
Munca decentă este esenţială pentru eforturile de reducere a sărăciei şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, incluzive şi echitabile.
Este un instrument bazat pe acceptarea faptului că munca este o sursă de demnitate personală, stabilitate familială, asigurare a păcii în comunitate, democraţie, care acţionează în interesul cetăţenilor, precum şi de dezvoltare economică ce conduce la extinderea oportunităţilor de ocupare şi dezvoltare a întreprinderilor.
Când principiile muncii decente nu sunt aplicate, lucrătorii se confruntă cu şomaj şi sub-ocupare, o calitate slabă a locurilor de muncă, muncă în condiţii de nesiguranţă şi insecuritatea venitului, încălcarea drepturilor şi inegalităţi de gen. Mulţi lucrători migranţi sunt vulnerabili şi expuşi riscului de exploatare, nu au drept de reprezentare şi de a-şi spune cuvântul şi nu dispun de protecţie adecvată împotriva riscului de a-şi pierde venitul datorită bolii, dizabilităţii sau vârstei înaintate. Câţiva indicatori sunt suficienţi pentru a descrie consecinţele lipsei muncii decente la nivel global:
- Jumătate din forţa de muncă a planetei (1,4 miliarde persoane) câştigă mai puţin de 2 dolari/zi.
- Doar 20% din populaţia globului se bucură de protecţie socială adecvată, în timp ce peste jumătate nu beneficiază deloc.
- 200 de milioane de copii sub 15 ani muncesc în loc să meargă la şcoală.
- 2,2 milioane de lucrători mor anual în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
- Peste 85 milioane de tineri între 15 şi 24 de ani din toată lumea, reprezentând aproape 50% din numărul total al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt şomeri.
- Femeile sunt mai supuse riscului de a lucra în economia informală, cu protecţie socială scăzută sau în lipsa ei şi cu un grad ridicat de insecuritate.
- Migraţia în scop de muncă este în creştere. În lume există peste 86 de milioane de lucrători migranţi, 34 de milioane în regiuni în curs de dezvoltare.
- Creşterea economică globală eşuează din ce în ce mai mult în încercarea de a crea locuri de muncă mai bune, care să conducă la reducerea sărăciei.
ADO SAH ROM susţine cele patru obiective strategice ale conceptului de muncă decentă:
- Accesul la angajare în muncă liber aleasă (inclusiv egalitatea de tratament şi egalitatea de şanse)
- Principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi standardele internaţionale de muncă (inclusiv dreptul de organizare şi de negociere colectivă şi protecţia contra discriminării)
- Protecţia socială şi securitatea socială
- Dialogul social (inclusiv dreptul de a fi reprezentat) şi tripartitismul.
7 octombrie a fost desemnată Ziua internaţională a muncii decente: www.wddw.org
Un film de 3 minute realizat de Organizaţia Internaţională a Muncii explică foarte bine ce este munca decentă.
MAI MULTE
